N u cred că mi-ar ajunge o zi să descriu ceea ce a însemnat pentru mine experiența Work and Travel, din anul 2 de facultate. Totul a început în toamna lui 2016 când am văzut o reclamă pentru acest program. Fără speranțe prea mari la acea vreme, am fost la câteva agenții de profil în București dar nici una nu m-a făcut să visez că aș putea ajunge în State în anii studenției. Niciuna, până la GO TO SUA. Am pășit timidă în biroul lor și le-am spus că aș fi interesată să plec și eu cu acest program. Ceea ce m-a impresionat a fost energia celor din birou, faptul că erau dornici să-mi răspundă la orice întrebare (uneori prostească) pe care o aveam, faptul că erau foarte optimisti și prin vibe-ul lor îmi dispăruse teama de necunoscut la gândul că aș pleca în State.

Dupa ce am discutat cu unul dintre reprezentantii GO TO SUA, am decis sa ma inscriu pentru ca simteam ca pot face acest pas, simteam ca stau de vorba cu profesionisti care ma vor asista pe acest drum, pana la plecarea mea in America. Si asa a fost.   Încă de când m-am înscris, am primit mailuri de informare, sfaturi și proceduri pe care trebuia să le urmez  pentru a fi mai aproape de a trăi visul american. De când am pornit pe acest drum, echipa Go To SUA m-a încurajat și mi-a povestit din experiențele lor. Am fost îndrumată și în achiziționarea biletului de avion ca să nu stau pe drumuri o veșnicie, aceasta fiind și prima mea experiență cu avionul. A urmat interviul pentru viză unde am avut mega emoții însă a fost mai simplu decât ma așteptam. Deși succesul de la final a depins de prestațiaa mea, eu cred și acum că nu aș fi reușit fără această echipă fantastică. 

Eu am fost unul dintre studenții care au ales să plece singuri în State, deși mai avem cațiva colegi de faculatate care erau înscriși în acest program însă ei mergeau într-un alt stat. Nu regret că am luat aceasta decizie și dacă ar fi să aleg din nou, tot singură aș pleca. Stiți de ce? Pentru că am fost mai independentă, mai responsabilă și în afară de asta, mult mai sociabilă.

În SUA am avut job într-un hypermarket din North Carolina, într-un orașel de vacanță, exact pe plajă. Ori de câte ori aveam ocazia, mă duceam să mă relaxez pe plajele pustii ale Oceanului Atlantic. Angajatorul meu mi-a pus la dispoziție cazare, o casă cu etaj unde stăteam cu alte 8 fete românce pe care le-am cunoscut acolo și cu care încă păstrez legătura. Interacțiunea cu studenți din toată lumea mi-a dat ocazia unică de a-mi perfecționa limba engleză și de a avea mai multă încredere în mine. Nu voi uita niciodată plajele pustii, drumul parcurs cu bicicleta pe străduțele înguste, peripețiile adunate în 4 luni pe tărâm american.

De departe, cea mai interesanta parte a fost în octombrie când am reușit să-mi îndeplinesc visul de a vizita pentru prima oară, The West Coast. Timp de 10 zile eu, alături de alți 8 prieteni români, ne-am plimbat pe „Hollywood Walk of Fame” în L.A., ne-am minunat de frumusețea și grandoarea cazinourilor din Las Vegas, ne-am fotografiat la „The Golden Bridge” în San Francisco (orașul meu preferat), am pășit într-o altă lume pe „The Grand Canyon” și multe altele surprinse în mii de forografii.

Aș repeta această experiență oricând pentru că este una din rarele oportunități pe care un tânar le are de a-și schimba viața, de a se maturiza, de a se dezvolta și de a trai în 4 luni ceea ce în mod normal trăiește poate în 10 ani.

Nu am avut sanșa să le mulțumesc celor care au făcut posibil acest vis, însa le spun acum: MULȚUMESC!:-*